• redactie@radioviatanoua.ro

Author Archive

Concert Profides in Parcul Sebastian

Va asteptam cu mic cu mare la Concertul Profides de pe 2 iunie de ziua copilului adoptati din Parcul Sebastian. Vino cu copilasii tai pentru ca am pregatit surprize multe pentru ei.
Asociatia Tzuby’s kids organizeaza impreuna cu Asociatia Profides un eveniment special de ziua copilului adoptat. Vino alaturi de noi sa sustinem cauza lor, iar daca doresti sa fii voluntar in jocurile care se vor face cu copiii prezenti te asteptam de la ora 11:00.
 
2 Iunie între 13:00 – 15:30 Concert
Corneliu Nita

De ce se poate muri de la o shaorma

 Am aflat șocat din media că un copil de doar 3 anișori ar fi murit după ce a gustat dintr-o shaorma. Da, se poate muri de la atât pentru că astăzi se urmărește profitul și nu sănătatea cumpărătorului. Se vând produse cu atât de multe chimicale în ele încât viermele nu le-ar mânca nici dacă ar muri de foame.
 
Se vând pe piață cireșe stropite cu substanțe interzise consumului după care se scrie mic pe o etichetă că trebuie să le decojești de parcă ai cumpărat fistic sau alune de pământ. Cine s-ar aștepta să fie pus să decojească cireașa? Turcii sau cei care le vând se așteaptă ca noi românii doar să facem poze cu ele pentru Facebook și apoi să le aruncăm? De ce le stropesc cu substanțe cancerigene? Vă zic eu de ce, să arate frumos și să dureze ca ei să facă bani.
 
Unde nu este cultura dezvoltată de Biblie se ajunge la astfel de nenorociri. Oamenii nu mai caută binele aproapelui, ci doar profitul. Asta se întâmplă când omul nu mai aude Cuvântul lui Dumnezeu. Pilda Samariteanului Milos a modelat societăți de secole, dar când ea nu mai e auzită de noua generație care preferă mai mult iUmor decât o slujbă de Biserică atunci ajungi să mori cu zile de la o maioneză sau de la o carne ținută o săptămână în shaormerie.
 
Căutați să citiți Biblia pentru că ea ne face bine, poți mânca o shaorma liniștit știind că cel care o face îți vrea binele, știe ce e iubirea aproapelui!
 
autor Tony Berbece
Corneliu Nita

De la capăt!

Dumnezeu m-a adus de multe ori în situația s-o iau de la capăt. Chiar când credeam că toate merg bine- “pac” – și mă trezeam la început. Nu e vorba de noroc sau lipsa lui, doar că nouă ne place teribil să ne grăbim, să trecem peste proces, să ajungem la destinație rapid. E frumos, dar nu prea… M-am întrebat deseori: ce am greșit de data asta de sunt din nou la un capăt de drum? Ceea ce nu am băgat de seamă până acum, este că nu era același capăt.
Există progres în fiecare așa zisă întoarcere înapoi – un alt capăt.
Dumnezeu nu ne duce în același punct de plecare, ci la un alt nivel. Depinde de lecțiile pe care le-am ratat pe drum, peste care am trecut din grabă, sau din cauza vitezei cu care ne mișcăm. Viteza e rea. Nu observăm detaliile, lucrurile importante, de care avem nevoie în creșterea și maturizarea noastră. Deci, poate ești la un nou început, dar nu de la început, ci la un alt nivel. Singurul început de la care putem pleca repetabil este Cristos. Dacă El este acolo, poți fi încrezător. Ești pe drumul cel bun. Și orice ai ratat pe drum, ai ocazia să înveți acum. Progresul înseamnă proces. Ai răbdare cu tine însuți si bucură- te de călătorie.

 

autor Luminita Ciuciumis

Corneliu Nita

O cană de răbdare

(de Munteanu Gabriela)

Azi mi-am turnat o ceașcă de răbdare
Și am ieșit cu dânsa în grădină,
M-am așezat cu inima la soare,
Să –mi scald umilul suflet în lumină.

Și inima mi-a lăcrimat pe față
Cu roua sufletului meu tăcut,
Eu am sorbit răbdare pentru-o viață
Și-am plâns cu lacrimi care au durut…

Din cer eu am primit îmbrățișare,
Și cana cu răbdare s-a umplut,
Iar roua sufletului s-a uscat în soare,
Și am uitat durerea, ce-a durut…

Am picurat răbdare pe cărare,
Și florile pe dată mi-au zâmbit,
Vedeam pe Dumnezeu în fiecare,
Primeam răbdare-n cană, înmiit.

Spre cer eu am întins cănița cu răbdare,
Și păsările-n taină au băut,
În cântul lor am pus o rugăciune
Și tot ce-a fost durere a trecut…

Și-atunci eu mi-am privit cu drag cănița,
Și am știut că-i însăși viața mea,
Știam că-n fundul cănii stau voința,
Puterea, rugăciunea, dragostea…

Din pragul casei m-a strigat iubirea,
Care plutea-ntre mine și-Absolut…
Am dus cu drag răbdarea mea în casă,
Iar casa de lumină s-a umplut.

Corneliu Nita

Fii curajos!

„Nu ți-am dat Eu oare porunca aceasta: ‘Întărește-te și îmbărbătează-te’? Nu te înspăimânta și nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face.”- Iosua 1:9

Să vorbești de curaj în anumite situații, pare rupt dintr-o altă poveste- una despre eroi cu puteri supranaturale și salvatori apăruți de niciunde…
De fiecare dată, curajul, a trebuit să mi-l adun. Nu a fost instantaneu. A trebuit să-l caut și să-l găsesc bucată cu bucată, pas după fiecare pas. Trebuie să recunosc că nu întotdeauna m-au prins zorii zilei în cel mai liniștit și romantic mod de a-mi începe ziua, ci prin conștientizarea și confruntarea realității problemelor mele și cu faptul că ele erau în același loc unde le-am lăsat când m-am culcat seara. Lucrul ăsta nu e tocmai plin de pace, dimpotrivă, ți se ridică părul pe tine, te înspăimântă și pune ziua care tocmai începe într-o notă de alertă. Atunci chiar ai nevoie să-ți spui singur: fii tare, inimă!
„Căci el nu se clatină niciodată; pomenirea celui neprihănit ține în veci. El nu se teme de vești rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul.”- Psalmul 112:6-7
Când toate te împresoară, nu mai ai certitudinea că ai făcut lucrurile în dreptate și neprihănire. Te-ai mai descurcat pe aici pe colo, ai mai acoperit una alta. De aceea ți-e frică! Ți-e frică fiindcă te uiți la neprihănirea ta, nu la Cel prin neprihănirea cui ești privit și considerat, te uiți la dreptatea ta fadă, fără substanță, după care, dacă am fi cântăriți, nu am avea nici un drept.
Să-ți înfrunți ziua curajos, nu e prin tine. Nu te temi de veștile rele fiindcă ai trăit drept și primești o recompensă, ci pentru că te încrezi în Domnul! Pentru că El ți-a promis că este cu tine în orice vreme, chiar și în zorii unei zile în care nu știi de unde și cum să pornești. El este cu tine și-ți spune: „Sunt aici! Nu te înspăimânta!”
Inima mea este tare și nu se teme!- pentru că își găsește tăria în promisiunea cuvintelor Lui!
Să fii curajos nu înseamnă să nu-ți fie frică, înseamnă să-ți pui încrederea în Persoana potrivită- în Domnul!- să-L crezi pe Cuvânt! Crede-mă, aceasta e o dovadă de mare curaj!

 

autor Luminița Ciuciumiș

Corneliu Nita