• redactie@radioviatanoua.ro

Category ArchiveIncurajari

Liniuța dintre…

Sunt multe gânduri în mintea mea în dimineața asta- despre viață, despre a trăi și cum alegem să trăim. Sunt multe lucruri legate de deciziile pe care le luăm. Ne încredem în Dumnezeu pentru fiecare pas, dar pasul-acel act al umblării și al credinței, noi îl facem să se împlinească. El ne călăuzește- noi umblăm…
Și undeva, între, putem pierde revelația.
Se poate întâmpla ca El să ne călăuzească și noi, totuși, să umblam în căile noastre, fiindcă între, am pierdut legătura – o conecție eșuată.
Cred că tuturor ni se întâmplă. Și mai cred că viața noastră se poate schimba radical din acel punct, așa cum se poate schimba și când alegi să te lași călăuzit de El. Totul depinde de spațiul „dintre”, de liniuța de legătură, sau de despărțire…
Sunt erori de conecție care se pot repara, dar unele ne aruncă într-o total altă direcție față de ce am gândit noi că este destinul nostru. Acea liniuță, separă voia Lui de voia noastră, este un pod de legătură spre voia Lui, sau ne desparte de voia Lui.
Știu că din mândrie, este greu să recunoaștem că am greșit, că pasul făcut a fost mai mult ceea ce ne-am dorit noi decât ce ne-a călăuzit El. Mândria aduce condamnare și judecată, dar a recunoaște, înseamnă să-ți asumi că ai greșit și vine întotdeauna însoțită de eliberare.
Uneori, chiar dacă recunoști, nu mai poți schimba nimic, dar m-am întrebat dacă ăsta este scopul Lui -să ne facă să recunoaștem că am greșit? Nici pe departe!
Scopul recunoașterii este Reconectarea!
Îi oferim din nou dreptul de a prelua cârma vieții noastre și să ne călăuzească din acel punct mai departe. El nu o să schimbe ce am ales noi – o să ne ducă pe acea cale în cel mai bun destin al ei.
Când mă gândesc la dragostea lui Dumnezeu pentru noi, mi se umple inima de bucurie și speranță. El nu mă părăsește fiindcă am greșit – mă ia de mână! – și mă călăuzește pe Căile Sale!

autor Luminiţa Ciuciumiş

Razboiul unei femei

“Căci Domnul îl va da pe Sisera în mâinile unei femei ” (Judecători 4:9)

Iată un verset neobișnuit, dar poate că se vor găsi suflete având atâta credință ca să-l folosească. Soldatul Barca, deși era chemat să lupte, nu avea curajul să pornească la luptă decât dacă era însoțit de Debora; de aceea, Domnul a hotărât să dea femeii victoria. Prin aceaata, El mustra frica omului și câștiga pentru sine un renume mai mare, aruncând o ocară cu atât mai mare asupra dușmanilor poporului Său.
Dumnezeu mai poate să folosească unele slabe. De ce nu m-ar întrebuința și pe mine? El știe să folosească persoane ce ar părea nepotrivite să fie chemată la o lucrare mare. Femeia care l-a lovit pe dușman nu era o amazoană, ci mama unei familii simple, care rămăsese în căsuța ei. Ea nu era un orator, ci o femeie care mult da vacile și făcea unt. Nu poate oare Domnul să ia pe oricare din noica să-și împlinească planurile? Poate să vină la noi vreunul astăzi, cum.a intrat Sisera la Iael. Datoria noastră n-ar fi să-l ucide, ci să-l aducem la salvare. Să-l primim cu o mare bunătate și să ne silim sa-i arătăm adevărul binecuvântat al salvării prin harul Domnului Isus, Locțiitorul nostru, și să știm să-l facem să creadă că să aibă viața; cine știe dacă astăzi inima vreunui păcătos mândru nu va fi la fel străpunsă de pironul evangheliei?

Charles H. Spurgeon
Tezaurul promisiunilor lui Dumnezeu

Dragostea poate!

De ce am crede că ni se cuvine ceva? Mai ales dragostea?
Dumnezeu a ales să ne iubească necondiționat și nu există unitate de măsură pentru dragostea care ne-o poartă. Dar dragostea pentru semeni este ceva diferit. Noi vrem să semănam mai mult cu Cristos, dar avem alți termeni. Fiindcă ni s-a dat gratis nu înseamnă că prețul plătit a fost ieftin- și tocmai asta nu înțelegem când așteptăm să obținem totul de-a gata și pe degeaba.
Dragostea nu e ieftină!
Sunt persoane – ușor de iubit; ușor de lucrat cu…; ușor de comunicat… – ușor nu înseamnă gratis și nici ieftin. Aceste persoane au plătit un preț al caracterului lor ca să devină oameni maleabili, cinstiți, ușor de înduplecat, deschiși, oameni care te atrag din cauza bunătății lor, a înțelepciunii, a viziunii. E mai mare dragul să fii în compania acestora.
Mulți dintre noi putem spune că nu suntem în categoria lor. Eu chiar recunosc că sunt o luptătoare, uneori nu în înțelesul bun al cuvântului- încăpățânată ar fi mai aproape de adevăr. Și uneori mă și mândresc cu asta spunând: sunt diferită! Ei, diferit în sensul asta, nu e chiar un lucru pentru care să te mândrești.
Dumnezeu ne-a creat diferiți dar totuși cu capacitatea de-a sta împreuna, de a avea parteneri.
M-am gândit la mine – sunt un om ușor de iubit, ușor de înduplecat, ușor de lucrat, ușor de accesat? Sau sunt un om respingător, capricios, mofturos, totdeauna cu nu în brațe, recalcitrant? Cel mai greu este să te privești în oglindă și să vezi, nu ce crezi tu că se vede, ci ce este cu adevărat, în profunzime, dincolo de imaginea de suprafață. Ceea ce vedem poate fi contorsionat din cauza unor idei greșite pe care le avem și care schimbă toată perspectiva noastră. Ceea ce nu știm, este că ceilalți văd exact ce vrem să ascundem.
Nu putem sta în conecție cu ceilalți pe aparențe – trebuie să fim!
A fi, înseamnă să fii acolo, implicat, dedicat, onest cu tine, cu Dumnezeu și cu ceilalți. Asta se vede!
Nu trebuie să iei totul ca și cum ți se cuvine- relațiile nu se întâmplă, se construiesc. Dragostea se zidește din ambele sensuri. Este un contract mutual între două persoane dispuse să nu renunțe una la alta când vin greutăți, furtuni, când soarele nu mai strălucește și mierea s-a terminat.
De multe ori am crezut că nu sunt în stare să merg mai departe, dar dragostea este un legământ care nu te abandonează. Când prețuiești dragostea și oamenii din jurul tău, poți! Dragostea poate!

autor Luminita Ciuciumis

Oare pe cati?


Nimănui nu-i place să fie confruntat pentru greșelile sale. Primul lucru la care ne gândim și pe care îl pledăm în favoarea noastră este intenția bună pe care am avut-o. Dar o intenție bună nu ne scutește de greșeli. Poate avem dreptate în ce spunem și ce facem, dar maniera expunerii acestor lucruri pot fi greșite, mai ales când sunt adresate altor oameni. Să spui cuiva că greșește, că păcătuiește, că are o atitudine greșită, că este ieșit din context – este deja un lucru dificil de comunicat din cauza încărcăturii spirituale și morale a acelor fapte, dar felul în care o spui, poate să cauzeze ofensă. Poate pare drept, poate e lucrul ce crezi că trebuie făcut, dar corectitudinea fără sensibilitatea Duhului Sfânt în ea, poate să producă, nu o lucrare a lui Dumnezeu, din contră, să fie o ispitire la mânie și la ofensă. Dreptatea cum o vedem noi, scoate în evidență judecată, nu mila și favoarea lui Dumnezeu pentru omul păcătos, ca să se întoarcă din păcatele lui. Un om care se simte judecat nu va fi atras de mila și harul lui Dumnezeu, nu fiindcă ele nu există, ci pentru că cei prin care trebuiau exprimate, le-au transmis prin filtrul unei dreptăți personale limitate, nu a bunătății lui Dumnezeu. Mă întreb, oare pe câți i-am pierdut prin dreptate, decât să-i cuceresc prin iubire? E o întrebare cu greutate și nu e ușor să ne recunoaștem, dar e nevoie să ne confruntăm cu ea și să fim onești cu noi înșine și cu Dumnezeu. Am fost răscumpărați prin iubire- de când răscumpărarea vine cu un preț pentru alții? Ce este mai de preț? – Să am dreptate, sau să exprim bunătatea lui Dumnezeu? „Pentru că îndurarea Ta prețuiește mai mult decât viața, de aceea buzele mele Te vor lăuda.”- Psalmii ‭63:3‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬ Bunătatea exprimată în defavoarea judecății produce laude la adresa lui Dumnezeu. Un păcătos iubit va îmbrățișa pocăința și va veni la viață, un păcătos judecat va respinge căile lui Dumnezeu. Dumnezeu a ales calea iubirii, de ce am alege noi altceva? Pe câți i-ai pierdut? Pe câți i-ai câștigat?

Insusi Dumnezeu va lucra!

“Acum Mă voi scula – zice Domnul – acum mă voi înălța, acum mă voi ridica” (Isaia 33:10) Când țara era pustiită prin jefuitori și făcută asemenea unui câmp distrus de lăcuste, când războinicii care o apărau se așezau pe pământ și plângeau ca femeile, atunci Domnul venea în ajutorul lor. Când călătorii părăseau drumurile Sionului și când coastele Basanului și ale Carmelului semănau cu niște vii arse, atunci se arăta Domnul. Dumnezeu este înălțat în mijlocul unui popor măhnit, când acesta caută fața Sa și arată încredere în El. La fel, El este preamărit când răspunde la strigătele celor nenorociți și se ridică personal ca să îi scape, doborându-i pe dușmanii lor. Este această zi pentru noi o zi de tristețe? Să ne încredem, căci Dumnezeu se va glorifica prin scăparea noastră. Dacă suntem frământați de un motiv de îngrijorare, să ne rugăm și să strigăm la El zi și noapte. El este aproape cu harul Său. Dumnezeu se va ridica la timpul Său, timp care va fi cel mai potrivit pentru desfășurarea gloriei Sale. Să urmărim gloria Sa mai mult decât scăparea noastră. Să dorim ca Domnul să fie preamărit, și dorința noastră de căpetenie va fi împlinită. Doamne, ajută-ne să putem vedea că Tu ești la lucru. Să te preamărim în ascuns în inima noastră, și cei ce ne înconjoară vor recunoaște ce fel sunt bunătatea și mărimea Ta.

Charles H. Spurgeon

Tezaurul promisiunilor lui Dumnezeu

Loading...
Facebook Messenger for Wordpress