• redactie@radioviatanoua.ro

Category ArchivePoezii

E vineri

E vineri – Isus se roagă
Petru a adormit, Iuda trădează
Dar Duminica vine!

E vineri – Pilat e zbuciumat
Consiliul complotează, mulțimea defăimă
Ei nici măcar nu știu că vine Duminica!

E vineri – Ucenicii aleargă ca oile fără păstor.
Maria plânge, Petru se leapădă.
Dar ei nu știu că Duminica vine!

E vineri – Romanii lovesc în Isus al meu,
L-au îmbrăcat în purpură, L-au încoronat cu spini
Dar ei nu știu că Duminica vine!

E vineri – Priviți-L pe Isus urcând Calvarul
Sângele îi curge șuvoi, trupul i se poticnește și sufletul îi arde
Dar vedeți, e doar vineri! Duminica vine!

E vineri – Lumea învinge, oamenii păcătuiesc, Diavolul rânjește
E vineri – Soldații bat cuie în mâinile Salvatorului meu pe cruce
Bat cuie în picioarele Salvatorului meu pe cruce si apoi îl ridica lângă criminali.

E vineri – Dar să știţi că Duminica e aproape!

E vineri – Ucenicii se întreabă ce se întâmpla cu Regele lor?
Fariseii sărbătoresc pentru că această crimă a fost îndeplinită.
Dar ei nu știu ca e doar vineri și Duminica e aproape!

E vineri – El atârna pe cruce strigând iertare către Tatăl Său
Lăsat singur și pe moarte, nu-L poate salva nimeni?

E vineri, dar Duminica vine!

E vineri – Pământul se cutremura, cerul se întunecă
Regele meu își înalță sufletul
E vineri, speranța e pierduta, moartea a învins
Păcatul a biruit și Satan e doar rânjet.

E vineri – Isus e îngropat. Soldații stau de paza
si o piatra e pusă deasupra mormântului
Dar e vineri, doar vineri
Duminica sosește!

E Duminica, Hristos se trezește!
Moartea o biruiește!
Satan acum e biruit și el. Pacatul nostru este ispășit!

Femeile-L plângeau, mergând către mormânt.
Ucenicii nu au înţeles atunci planu-i divin!

Pentru ce plângeţi, și de ce cautaţi pe Cel viu printre cei morţi, întreabă îngerul!?

Este Duminică iar Isus Hristos al meu, a înviat!
Noaptea a trecut, acum este ziuă!

Hristos ucenicilor s-a arătat!
Toma-i atinge rănile și îl recunoaște!
O, Domnul meu și Dumnezeul meu!
Isus zâmbește!
Toma, Toma, pentru că m-ai văzut, acum tu crezi, dar va fi și mai ferice de cei care nu m-au văzut, dar în Mine vor crede!

Este Duminică, Hristos a biruit, cu moartea Sa pe moarte călcând!

Astăzi tu, primește vestea aceasta!
Crede in Isus și fi-vei fericit!
El și pentru tine a murit!

O viaţă nouă ca să-ţi dăruiască!
El te va lua de mâna, si cu El împreună, eu și cu tine vom păși biruitori prin lume!

Hristos este viu!
Bucuraţi-vă popoare!
Dragostea a biruit !!!

Amin.

E greu

E-ATAT DE GREU CAND TE SIMTI SINGUR
SI N-AI PE NIMENI SA TE-ASCULTE,
E-ATAT DE GREU CAND N-AI PRIETENI
SI NOPTILE SUNT PREA TACUTE.

E-ATAT DE GREU CAND SIMTI CA OMUL
DE LANGA TINE-I PREFACUT,
E-ATAT DE GREU CAND STAI SI-ASTEPTI
SI N-AI NIMIC TU DE FACUT.

E-ATAT DE GREA SINGURATATEA
IN DOI, IN TREI SI CHIAR MAI MULT,
E-ATAT DE GREU CAND AI CE SPUNE
SI TOTUSI TU RAMAI TACUT.

E-ATAT DE GREU CAND FARA DOMNUL
ASTEPTI SA TREACA NOPTILE
SI-ATAT DE GRELE SI TACUTE
SE SCURG ALENE ZILELE.

E-ATAT DE GREU SA INTELEGI
DE CE NU ESTI SI TU IUBIT,
VREI SA-NTELEGI, UNDE-AI GRESIT?
DE CE TU ESTI NEFERICIT?

SI ZI DE ZI INCERCI MEREU
SA FII MAI VESEL, CHIAR SA RAZI,
DAR FARA DOMNUL DUMNEZEU
ESTI TRIST SI-NCEPI DIN NOU SA PLANGI.

AI AMINTIRI CE NU SE STERG
DEGEABA TU INCERCI DIN GREU,
FARA IERTAREA LUI ISUS
TU VEI RAMANE-ASA MEREU.

DOAR DUMNEZEU ITI POATE DA
DIN LINISTEA SI PACEA SA,
DOAR LANGA EL TU POTI AFLA
FERICIREA!

CONSIDER FARA SA FIU LIPSITA DE MODESTIE CA ACEATA POIEZIE AM PRIMIT-O DE LA DUHUL SFANT INTR-O PERIOADA DE TRISTETE IN CARE AM INTELES CA NU MERITA SA TE INCREZI IN OAMENI CI NUMAI IN DUMNEZEU,CACI BLESTEMAT ESTE CEL CE SE INCREDE IN OM!

Tuturor aripilor frante

AM FOST CANDVA, O PASARE CU ARIPI FRANTE,
AM FOST CANVA, O TANARA COPILA CU LACRIMI MULTE;
NICICAND DUREREA ARIPILOR, N-A TRECUT,
DAR AZI,…….AM HOTARAT,CA TREBUIE SA UIT!

NU POTI TRAI TOT TIMPUL IN TRECUT,
NU POTI SA STAI, NEANCERCAND MAI MULT
SI NIMENI, NIMENI NU TE POATE-MPIEDICA
SA ITI DORESTI, SA CREZI, SA POTI VISA.

ATUNCI CAND CREZI IN ISUS, DIN CE IN CE MAI MULT,
ATUNCI, TU SIMTI CA GREUL A TRECUT.
CAND ESTI O PASARE CU ARIPI FRANTE,
CAND ESTI UN OM, CU LACRIMI MULT PREA MULTE.

TOT CE-TI RAMANE ESTE SA VISEZI
SI-N DOMNUL ISUS PUTERNIC SA TE-NCREZI,
CACI DACA CREZI CU-ADEVARAT IN EL VEI REUSI
SI-N LOCUL LACRIMILOR FRANTE VEI PRIMI

NOI ARIPI INSPRE CER SA POTI ZBURA
SI-N SUFLET, NOI DORINTE VEI AVEA
ATUNCI, DIN ARIPI FRANTE, NOI ARIPI VEI PRIMI
SI-O PASARE MAIASTRA TU VEI FI!

Autor Mariana Soare

Dar dacă sarea- și pierde gustul…

 

Dar dacă sarea- și pierde gustul
Și- n drumuri este aruncată,
Nu va avea nici o scăpare…
De toți, cu talpa e călcată.

Voi sunteți sare…spune Domnul
Și voia Mea, e să, sărați,
Dar dacă voi iubiți păcatul,
În colb sfârșive- ți…nesărați…

Ce trist să ai un sac de sare,
Sau un depozit plin cu ea,
Și să constați, că gust nu are
Și nici putere de- a săra…

Poate te- ntrebi, cum ai putea
Să poți să tragi folos din ea???

Și trist, știind c-ai investit,
Să scoți afară- n bătătură,
O sare fără sărătură,
Ce -ocupă locul altei sări,
Ce vrea să fie- n astă lume,
O piedică în stricăciune…

Fii „sare”, frate, fără preget,
C-așa cum scrie despre gust,
Scriptura care nu ne- nșală
Poți fi- ntro stare de dezgust…

Dezgust produs Acelui care,
Te rânduise să fii “sare” …
De ce-ai dori să fii o „sare” ,
Ce-o calcă lumea in picioare???

E fără sens … să fi avut
Un gust puternic la- nceput,
Apoi, c-o viață de păcat,
S-ajungi prin lume…nesărat…

Mai bine viața să- ți centrezi,
Pe cum poți pământul să sărezi
Cum poți din nou, ca să sărezi!
Și- o rupe, frate, cu păcatul
Și-ocupa- te doar cu săratul !!!

Căci Domnul nostru stă să vină
E chiar aici, e chiar la uși

Mă- ntorc in timp

 

Mă- ntorc in timp,
Privesc înainte de începuturi
Și te văd, Doamne,
Cum mă țeseai într- un chip tainic,
În pântecele mamei mele;
… Îti era drag de mine…
Mă iubeai nespus…

Mă- ntorc în timp,
Privesc înainte de începuturi
Și mâinile Tale măiestre,
Le văd la lucru
Cum, modelează ființa mea.

M- ai făcut mică pe afară
Și mare pe dinăuntru,
Pentru ca, intr- o zi ,când aveam
Să Te invit în viața mea,
Tu, Dumnezeul – Cel- Mare și necuprins,
Să poți fi din abundență înăuntrul meu.

Mă- ntorc în timp,
Privesc înainte de începuturi
Și văd cum îmi creai urechile,
Apoi cum mi le- ai deschis
Și Te- am auzit cum m- ai numit:
“om”, “lucrarea mâinilor Mele”…
Și ai mai adaugat ceva:
“copilul Meu!”;
Zâmbeai și erai fericit…

Apoi mi- ai deschis nările,
Ca să- Ți pot simți mireasma
Și ai vrut să știu cum arăți,
Așa că, după ce mi- ai creat ochii,
Mi i- ai deschis ,
Ca să mă pot bucura de chipul Tău…

M- ai luat cu dragoste in brațe
Și mi- ai șoptit plin de iubire:
“Odihnește- te,
Lasă- ți capul pe pieptul meu!”…
Și în timp ce îmi lipeam fața de pieptul Tău,
Ți- am simțit mireasma
Și am auzit bătăile inimii Tale…
Bătea pentru mine:
“omul”, “lucrarea mâinilor Tale”, “copilul Tău”…

Ți-ai plecat fața spre mine,
Ți-ai ridicat mâna și ți -ai pus- o peste mine,
M- ai strâns mai tare la pieptul Tău,
Ca să știu că sunt in siguranță,
M- ai binecuvântat și mi- ai zis:
“Nicidecum n- am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi !”

Am crezut și…
Te- am privit în ochi cu recunoștință
Și Ți- am spus :
“MulȚumesc, Dumnezeul meu”, “Creatorul meu”, “Tatăl meu!”…
Eu,”omul”, “lucrarea mâinilor Tale”, “copilul Tău”,
Mă închin înaintea Ta!